Author: Danut

Parohia romano-catolică a existat în Tășnad încă din secolul al XIII-lea și a funcționat până în anul 1566, odată cu apariția calvinismului. Două secole mai târziu, odată cu colonizarea şvabilor catolici din Germania s-a reluat activitatea cultului romano-catolic în Tășnad, care-și țineau la început slujbele în capela familiei Cserey. Biserica a fost construită în perioada 1783-1784, din donaţia Mariei Terezia, însă în urma distrugerilor suferite biserica a fost demolată și s-a reconstruit una nouă în anii 1903 – 1905, după planurile constructorului Stegmüller Árpád, originar din Debrecen. Ceasul a fost montat în turnul înalt de 42 m în anul 1905, de meșterul Müller János din Budapesta, iar orga, mai veche decât biserica, a fost construită în anii 1870 de Angszter József din Pécs.

Frumusețea bisericii este dată și de amvonul înalt de 6 m, de altarele realizate la Budapesta, de statuile sculptate în lemn, lucrate în Tirol și Moravia (1913-1917) și de cele trei capele: Capela Sf. Ana (1823), Capela St. Antoniu (1908) și Capela Sf. Ioan (1829).

Primul lăcaș de cult al comunității greco-catolice a fost o frumoasă biserică de lemn ridicată în 1893. Noua biserică a fost construită în 1996 având ca idee de creație triunghiul ce reprezintă Sf. Treime. Fiecare latură reprezintă o Persoană Divină: Tatăl, Fiul și Sfântul Spirit. La subsol este amenajat un amfiteatru destinat programului tinerilor creștini. Biserica își sărbătorește hramul Nașterii Preacuratei Fecioare Maria, pe 8 septembrie.

Ca așezământ, biserica există din timpuri străvechi, ea fiind construită din piatră în anul 1893 în locul celei de lemn, la iniţiativa preotului George Stanciu junior (1863 – 1926), având hramul ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Începând cu anul 1988, preotul Gheorghe Rezei și apoi preotul Marian Crainic, împreună cu credincioșii pun, în jurul bisericii, temelia unei noi biserici încăpătoare, impozantă şi necesară pentru comunitatea ortodoxă, cea mai numeroasă din oraş. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului are planul și forma de cruce în stil neobizantin, având o lungime de 40 m, lățimea de 22 m și o înălțime de 47 m. Bolta este pictată în tehnica frescă, stil bizantin, iar iconostasul impozant este sculptat de meșteri moldoveni, în lemn de stejar.

Biserica medievală a oraşului Tăşnad, centru de protopopiat pe parcursul evului mediu, și-a păstrat în ansamblu aspectul original, fiind înscrisă pe lista monumentelor istorice. Biserica se evidențiază în rândul bisericilor sală din târgurile Transilvaniei, prin dimensiunile sale considerabile și lungimea corului, acesta din urmă amintind de planurile bisericilor medicante. Construcția a fost ridicată în anul 1476, în perioada lui Ladislau Geréb, episcop de Alba Iulia şi rudă a regelui Matei Corvin. Edificiul se compune dintr-o navă dreptunghiulară de 12,5×27 m și un cor de 14,3 m lungime. Zidurile navei și ale corului au și acum ferestrele decorate cu muluri splendide. Construcția a fost preluată de reformați în secolul al XVI-lea. Ulterior, în 1660, în timpul invaziei turcești, a fost grav avariată. Turnul vestic, baroc, s-a construit la începutul secolului al XIX-lea, iar porticul sudic mai târziu, în formă neogotică.

Centrul Cultural Tăşnad a fost înfiinţat în anul 1926 fiind condus de către directorul şcolii de stat din localitate, Gheorghe Nichita. Pe lângă acest centru cultural mai funcţiona în Tăşnad şi Cercul Cultural „Dr. Ioan Nichita” al cărui preşedinte era acelaşi director al şcolii. În cadrul centrului cultural funcţiona şi o bibliotecă care în anul 1929 se bucura de nu mai puţin de 224 de cititori. Misiunea centrului cultural era aceea de a organiza diferite programe, şezători, conferinţe populare, şedinţe, serbări sau diferite întâlniri, cu scopul de a stârni interesul populaţiei pentru literatură, carte, port popular, dansuri şi tradiţii străvechi. De-a lungul anilor activitatea centrului cultural a fost întreruptă în mai multe rânduri, dar misiunea ei a fost reluată periodic, îmbunătăţită şi adaptată nevoilor comunităţii pentru care fiinţează.
Casa de cultură este astăzi o instituție reprezentativă în peisajul cultural al orașului, care treptat și-a dobândit prestigiul unui adevărat așezământ, focar de promovare a valorilor autohtone autentice. Edificiul care adăposteşte instituţia a fost construit în anul 1909, fiind cazino al protipendadei locale. Funcționează ca și Casă de Cultură din anul 1948, dispunând de o sală cu 100 de locuri, în care se organizează spectacole, conferințe, lansări de carte, cercuri de muzică etc.

Vechiul castel Cserey Fischer, construit în anul 1771, adăposteşte astăzi colecţiile Muzeului Orăşenesc din Tăşnad. Reorganizat în anul 1995 de către specialiştii Muzeului Judeţean Satu Mare, muzeul prezintă elemente specifice culturii materiale şi spirituale din zona Tăşnadului, mărturii ale evoluţiei istorice, predominând aspectele creativităţii de tip tradiţional. Muzeul se face remarcat îndeosebi datorită existenţei unor ateliere meşteşugăreşti complexe, în acest sens sălile expoziţionale fiind structurate pe ideea prezentării principalelor ocupaţii şi meşteşuguri practicate în zonă, aducând astfel în faţa privitorului înţelepciunea şi îndemânarea arhaică, simţul formelor şi culorilor, ingeniozitatea şi măiestria meşterului ţăran. În muzeu sunt expuse şi obiecte provenite din săpăturile arheologice efectuate în zonă.

Pe teritoriul localităţii a fost descoperit un important zăcământ hidrografic termomineral, în anul 1978 fiind forat un puţ de captare a apei termale la o adâncime de 1354 m. În zona de agrement a oraşului funcţionează încă din anul 1978 ştrandul termal.

Apa termală care are o temperatură de suprafaţă de 70 Celsius şi o mineralizare totală de 9,48 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată (din punct de vedere al dominanţei anionilor) şi sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului. Aceste calităţi o recomandă pentru utilizarea în cură externă, în afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, afecţiuni neurologice periferice cronice, afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecţiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar şi pentru băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice sau pur şi simplu agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer şi soare.

Apa termominerală de la Tăşnad poate fi folosită în cură externă, în urmatoarele afecţiuni:
– stări preartozice
– reumatism degenerativ
– reumatism abarticular
– sechele posttraumatice
– afecţiuni ale sistemului nervos periferic
– ginecopatii
– afecţiuni dermatologice
– băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice a organismului