Cea mai importantă personalitate culturală din zona Tăşnadului este episcopul greco-catolic Grigore Maior (1715-1785), născut la Sărăuad, care după terminarea studiilor la Roma devine profesor la renumita școală românească de la Blaj. Este numit episcop de Blaj de către împărăteasa Maria Tereza, în această calitate el înființând și susținând numeroase școli și biserici. Oameni de valoare, intelectuali din sfera laică sau ecleziastică, de origine din satele româneşti din jurul Tăşnadului, au adus o contribuţie importantă nu doar la păstrarea conştiinţei naţionale a românilor sătmăreni, ci şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora. Nu trebuie să-i uităm pe Gavrilă Papp, parohul – protopop ortodox al Cigului, care a jucat un rol
de frunte în mișcarea lui Sofronie din Cioara (1760 – 1761); Ioan Pop Suduranu (1792 – 1872), protopop la Sărăuad, participant la Adunarea Națională de la Blaj din 1848; Matei Silvani, preot în Blaja și Tășnad în perioada pașoptistă; memorandistul George Filepp (1823 – 1895), avocat la Tăşnad; Ioan Eugeniu Cucu (1837 – 1870), deputat dietal de Tășnad în Parlamentul Ungariei; avocatul dr. Coriolan Steer (1879 – 1924), una dintre personalităţile marcante ale vieţii economice, politice și culturale ale Tăşnadului; Demetriu Coroianu junior (1842 – 1924), preot, membru și președinte al Astrei Tășnad, delegat la Marea Unire de la Alba Iulia; Andrei Cosma (1843 – 1918), avocat și protopretor al cercului Tășnad, memorandist și membru fondator al Băncii ”Vulturul”; Vasile Mureșan (1843 – 1925), notar al districtului protopopesc Sărăuad, memorandist și membru al despărțământului Tășnad al Astrei; Vasile Sfura (1843 – 1925), preot la Blaja, membru activ al Astrei Tășnad și membru fondator al Băncii ”Vulturul”; Vasile Pătcașiu (1844 – 1932), secretar de cancelarie la pretura plășii Tășnad, memorandist și membru al despărțământului Tășnad al Astrei, participant la Marea Unire din 1918 alături de consătenii săi din Hotoan; Patriciu Lobonțiu (1847 – 1923), preot în Silvaș, Valea Morii și Cean (unde ridică biserici de zid), membru al Astrei; Augustin Ossian (1858 – 1929), memorandist și delegat la Marea Unire; George Stanciu junior (1863 – 1926), preot în Sărăuad și Tășnad; preotul Antoniu Băliban (1867 – 1947), colaborator al lui George Pop de Băsești, memorandist şi susţinător al unirii de la 1918; Teodor Mureșan învățător în Blaja și membru în Marele Sfat Național de la Alba Iulia; preotul Ioan Lobonțiu (1880 – 1955), director al Băncii ”Vulturul”; Ioan Ardeleanu senior (1908 – 1974) şi mulţi alţii.
De asemenea, Tășnadul este locul natal al mai multor personalități științifice şi culturale de renume internaţional, între care se remarcă Bíró Lajos (1856-1931), celebru biolog şi etnograf; Petri Mór (1863 – 1945), scriitor și autor al Monografiei comitatului Sălaj (1901 – 1904); Nóti Károlyi (1892 – 1954), scriitor de piese de teatru şi scenarist; sculptorul Sámuel Keresztesi (1893 – 1794), medaliat cu aur la expoziția mondială de la Paris; regizorul Harag Győrgy (1925 – 1985) dar și artiștii Petkes Jószef (1928-) și Vénig Laszló (1930 – 2013). Amintirea acestor personalităţi este păstrată prin busturile şi plăcile comemorative ridicate de comunitate în oraş.
